Përkthimi i kuptimeve të Kuranit Fisnik - Përkthimi rumanisht - Islam4ro.com
Numri i faqes:
6
:
2
إِنَّ ٱلَّذِينَ كَفَرُواْ سَوَآءٌ عَلَيۡهِمۡ ءَأَنذَرۡتَهُمۡ أَمۡ لَمۡ تُنذِرۡهُمۡ لَا يُؤۡمِنُونَ
Cu adevărat, pentru cei care nu cred e totuna de-i previi sau nu-i previi; ei tot nu cred[3]
[3] Sunt avuți în vedere ipocriții
التفاسير:
7
:
2
خَتَمَ ٱللَّهُ عَلَىٰ قُلُوبِهِمۡ وَعَلَىٰ سَمۡعِهِمۡۖ وَعَلَىٰٓ أَبۡصَٰرِهِمۡ غِشَٰوَةٞۖ وَلَهُمۡ عَذَابٌ عَظِيمٞ
Allah a zăvorât inimile și urechile lor, iar peste ochii lor este un văl. Și ei vor avea [parte de] o pedeapsă mare.
التفاسير:
8
:
2
وَمِنَ ٱلنَّاسِ مَن يَقُولُ ءَامَنَّا بِٱللَّهِ وَبِٱلۡيَوۡمِ ٱلۡأٓخِرِ وَمَا هُم بِمُؤۡمِنِينَ
Și printre oameni sunt unii care spun: „Noi credem în Allah și în Ziua de Apoi”, dar ei nu sunt credincioși.
التفاسير:
9
:
2
يُخَٰدِعُونَ ٱللَّهَ وَٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ وَمَا يَخۡدَعُونَ إِلَّآ أَنفُسَهُمۡ وَمَا يَشۡعُرُونَ
Ei [se gândesc] să-L înșele pe Allah și pe cei care cred, dar nu se înșeală decât pe ei înșiși, și nu își dau seama.
التفاسير:
10
:
2
فِي قُلُوبِهِم مَّرَضٞ فَزَادَهُمُ ٱللَّهُ مَرَضٗاۖ وَلَهُمۡ عَذَابٌ أَلِيمُۢ بِمَا كَانُواْ يَكۡذِبُونَ
În inimile lor este o boală[4], iar Allah le va spori boala și vor avea parte de o pedeapsă dureroasă pentru că ei obișnuiau să mintă.
[4] „Boala” menționată aici include îndoială, ipocrizie, aroganță și necredință
التفاسير:
11
:
2
وَإِذَا قِيلَ لَهُمۡ لَا تُفۡسِدُواْ فِي ٱلۡأَرۡضِ قَالُوٓاْ إِنَّمَا نَحۡنُ مُصۡلِحُونَ
Iar dacă li se spune: „Nu faceți stricăciune pe pământ!”, ei zic: „Dar noi suntem făcători de bine”.
التفاسير:
12
:
2
أَلَآ إِنَّهُمۡ هُمُ ٱلۡمُفۡسِدُونَ وَلَٰكِن لَّا يَشۡعُرُونَ
Cu adevărat, ei sunt cei făcători de stricăciune, dar nu-și dau seama.
التفاسير:
13
:
2
وَإِذَا قِيلَ لَهُمۡ ءَامِنُواْ كَمَآ ءَامَنَ ٱلنَّاسُ قَالُوٓاْ أَنُؤۡمِنُ كَمَآ ءَامَنَ ٱلسُّفَهَآءُۗ أَلَآ إِنَّهُمۡ هُمُ ٱلسُّفَهَآءُ وَلَٰكِن لَّا يَعۡلَمُونَ
Iar atunci când li se spune: „Credeți, așa cum au crezut oamenii!”, ei zic: „Să credem precum au crezut cei fără de minte?”. Cu adevărat ei sunt cei fără de minte, dar nu știu!
التفاسير:
14
:
2
وَإِذَا لَقُواْ ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ قَالُوٓاْ ءَامَنَّا وَإِذَا خَلَوۡاْ إِلَىٰ شَيَٰطِينِهِمۡ قَالُوٓاْ إِنَّا مَعَكُمۡ إِنَّمَا نَحۡنُ مُسۡتَهۡزِءُونَ
Iar atunci când se întâlnesc cu cei care au crezut, ei spun: „Noi credem.”, însă când rămân singuri cu Șeitanii[5] lor, spun: „Noi suntem cu voi, doar ne batem joc”.
[5] „Căpeteniile lor”, dar și „semenii lor întru rău”
التفاسير:
15
:
2
ٱللَّهُ يَسۡتَهۡزِئُ بِهِمۡ وَيَمُدُّهُمۡ فِي طُغۡيَٰنِهِمۡ يَعۡمَهُونَ
[Dar] Allah îi ridiculizează și le prelungește fărădelegea [în timp ce] ei rătăcesc în neștire.
التفاسير:
16
:
2
أُوْلَٰٓئِكَ ٱلَّذِينَ ٱشۡتَرَوُاْ ٱلضَّلَٰلَةَ بِٱلۡهُدَىٰ فَمَا رَبِحَت تِّجَٰرَتُهُمۡ وَمَا كَانُواْ مُهۡتَدِينَ
Aceia sunt cei care au schimbat calea cea dreaptă cu rătăcirea, dar negoțul lor nu le-a adus câștig și ei nu au fost călăuziți.
التفاسير:
