ترجمهٔ معانی سوره بقره - ترجمه‌ى رومانیایی - (Islam4ro.com) - شماره صفحه 20 - دایرة المعارف قرآن کریم

127 : 2

وَإِذۡ يَرۡفَعُ إِبۡرَٰهِـۧمُ ٱلۡقَوَاعِدَ مِنَ ٱلۡبَيۡتِ وَإِسۡمَٰعِيلُ رَبَّنَا تَقَبَّلۡ مِنَّآۖ إِنَّكَ أَنتَ ٱلسَّمِيعُ ٱلۡعَلِيمُ

Şi [spune] când Avraam a ridicat temeliile Casei și Ismail [spunând]: „Doamne, primeşte [acest lucru] de la noi! Cu adevărat Tu eşti As-Samiʻ [Cel care Aude totul], Al-‘Alim [Atoateștiutor].

128 : 2

رَبَّنَا وَٱجۡعَلۡنَا مُسۡلِمَيۡنِ لَكَ وَمِن ذُرِّيَّتِنَآ أُمَّةٗ مُّسۡلِمَةٗ لَّكَ وَأَرِنَا مَنَاسِكَنَا وَتُبۡ عَلَيۡنَآۖ إِنَّكَ أَنتَ ٱلتَّوَّابُ ٱلرَّحِيمُ

Doamne, fă-ne pe noi musulmani [supuşi Ţie] şi fă dintre urmaşii noştri o comunitate musulmană [supusă Ţie]! Şi arată-ne ritualurile [de la Hajj și Umrah] şi ne iartă pre noi. Cu adevărat Tu eşti At-Tauuab [Iertător], Ar-Rahim [Îndurător]!

129 : 2

رَبَّنَا وَٱبۡعَثۡ فِيهِمۡ رَسُولٗا مِّنۡهُمۡ يَتۡلُواْ عَلَيۡهِمۡ ءَايَٰتِكَ وَيُعَلِّمُهُمُ ٱلۡكِتَٰبَ وَٱلۡحِكۡمَةَ وَيُزَكِّيهِمۡۖ إِنَّكَ أَنتَ ٱلۡعَزِيزُ ٱلۡحَكِيمُ

Doamne, trimite-le lor un Mesager dintre ei, care să le recite Versetele Tale şi să îi înveţe Cartea şi Înţelepciunea şi să îi purifice pe ei. Cu adevărat, Tu eşti Al-Aziz [Atotputernic], Al-Hakim [Înțelept]!»

130 : 2

وَمَن يَرۡغَبُ عَن مِّلَّةِ إِبۡرَٰهِـۧمَ إِلَّا مَن سَفِهَ نَفۡسَهُۥۚ وَلَقَدِ ٱصۡطَفَيۡنَٰهُ فِي ٱلدُّنۡيَاۖ وَإِنَّهُۥ فِي ٱلۡأٓخِرَةِ لَمِنَ ٱلصَّٰلِحِينَ

Şi cine este împotriva religiei lui Avraam, în afară de cel care se nesocoteşte pe sine însuşi? Noi l-am ales pe el în această lume şi, cu adevărat, el se va afla în Lumea de Apoi printre cei drepţi.

131 : 2

إِذۡ قَالَ لَهُۥ رَبُّهُۥٓ أَسۡلِمۡۖ قَالَ أَسۡلَمۡتُ لِرَبِّ ٱلۡعَٰلَمِينَ

Când i-a zis Domnul său: „Supune-te!”, el a răspuns: „M-am supus [acceptând Islamul] Stăpânului lumilor!”

132 : 2

وَوَصَّىٰ بِهَآ إِبۡرَٰهِـۧمُ بَنِيهِ وَيَعۡقُوبُ يَٰبَنِيَّ إِنَّ ٱللَّهَ ٱصۡطَفَىٰ لَكُمُ ٱلدِّينَ فَلَا تَمُوتُنَّ إِلَّا وَأَنتُم مُّسۡلِمُونَ

Şi Avraam și-a îndemnat fiii [să facă la fel], şi asemenea şi Iacob, [spunând]: „O, fiii mei, cu adevărat Allah a ales pentru voi această religie, așadar, să nu muriţi altfel decât musulmani!”

133 : 2

أَمۡ كُنتُمۡ شُهَدَآءَ إِذۡ حَضَرَ يَعۡقُوبَ ٱلۡمَوۡتُ إِذۡ قَالَ لِبَنِيهِ مَا تَعۡبُدُونَ مِنۢ بَعۡدِيۖ قَالُواْ نَعۡبُدُ إِلَٰهَكَ وَإِلَٰهَ ءَابَآئِكَ إِبۡرَٰهِـۧمَ وَإِسۡمَٰعِيلَ وَإِسۡحَٰقَ إِلَٰهٗا وَٰحِدٗا وَنَحۡنُ لَهُۥ مُسۡلِمُونَ

Sau aţi fost voi martori când a venit moartea la Iacob, atunci când și-a întrebat fiii: „Pe cine veţi adora după moartea mea?” Ei au răspuns: „Îl vom adora pe Domnul tău şi pe Domnul părinţilor tăi Avraam, Ismail şi Isaac, pe Domnul cel Unic. Noi numai Lui îi vom fi supuşi [musulmani].”

134 : 2

تِلۡكَ أُمَّةٞ قَدۡ خَلَتۡۖ لَهَا مَا كَسَبَتۡ وَلَكُم مَّا كَسَبۡتُمۡۖ وَلَا تُسۡـَٔلُونَ عَمَّا كَانُواْ يَعۡمَلُونَ

Acest neam a trecut. El va avea ceea ce şi-a agonisit, iar voi veţi avea ceea ce v-aţi agonisit, iar voi nu veţi fi întrebaţi pentru ceea ce au făcut ei.